– Aș dori să discutăm un pic despre naștere, dacă se poate. Știți, mă gândesc să nasc natural…
– Hm, dar este cam devreme, haideți să purtăm discuția asta după 38 de săptămâni, ca să avem toate datele problemei.
– Eu aș vrea totuși să discutăm acum, în caz că totul rămâne bine, mă asistați la o naștere naturală?
– Da, desigur, de ce nu. Eu sunt de gardă exact când faceți 40 de săptămâni și dacă nu se întâmplă până atunci, ne vedem pentru o declanșare, de dimineață, la un 8.
– Eu aș vrea să așteptăm, dacă totul e bine, nu vreau declanșare. Ah și nu doresc perfuzii, monitorizare continuă, epidurală, epiziotomie și nici expulzie în poziția clasică.
– Aaaah, dumneavoastră doriți naștere bio, acum am înțeles.
– ?!
***
Image may be NSFW.
Clik here to view.
Exact, ultimul hit în materie de nașteri este nașterea ecologică 98%, 100% de origine naturală. Ea stă alături de cezariana subacvatică și de coaserea placentei de copil, ca să-i poarte noroc.
Companiile farmaceutice sunt în teste pentru oxitocina de sursă bio și anestezia cu gaz ecologic.
Oare asta își doresc femeile? Asta caută o parte (din ce în ce mai mare) de gravide, acea parte care citește pe internet, își cumpără cărți despre sarcină și naștere, merge la cursuri prenatale, lucrează la o multinațională unde colega din Danemarca a născut natural, sau pur și simplu simte că poate să nască și își dorește să aibă șansa să facă asta, dacă totul merge bine?
Eu nu cred că asta își doresc. De fapt, lucrurile sunt mult mai simple. Cred că ne dorim să putem naște natural atunci când nici noi, nici copilul nostru nu avem o problemă care să necesite intervenții.
Nu ne dorim ca cea mai simplă, firească și sănătoasă cale de a naște să fie ceva exclusivist, scump și greu de găsit. E cea mai mare tâmpenie. Bani grei pentru o naștere cu intervenții minime. Nu vi se pare ciudat? Sigurul lucru care e scump aici este timpul și disponibilitatea 24/7 a persoanei sau a echipei care te va asista. Și, din punctul meu de vedere și aici e un paradox. Ar trebui ca orice femeie, orice își permite ea sau nu, să aibă acces la acest tip de îngrijire de la liniile de gardă din maternități. Încă nu suntem acolo, din nefericire, din diverse motive care nu au nicio legătură cu femeile și copiii lor. Din pricina regulamentelor nescrise, a rutinelor învechite și contrare, în mare parte, tuturor dovezilor din domeniu, femeile ajung să plăteasca mult și să caute din greu pentru a obține o experiență pozitivă la naștere.
Vă propun un exercițiu de empatie față de femeile aflate în travaliu. Care credeți că sunt nevoile unei femei care naște?
Eu mă gândesc că aș avea nevoie să mă simt în siguranță, să am confort, căldură, înțelegere, libertate de alegere, respect, sprijin, încurajare, tandrețe din partea persoanei iubite, liniște și intimitate. Aș vrea ca după ce copilul meu se naște să îl țin în brațe, să-i spun că l-am așteptat și că-l iubesc la nebunie și o să-l iubesc și mai mult de acum încolo. Aș vrea să stau cu partenerul meu și cu bebelușul nostru în cea mai pură stare de extaz și contemplare.
Astea toate se pot întâmpla dacă nu există un risc imediat. Și să nu aud că trebuie să căutăm riscul ăla în carul cu fân. Pentru că nu, nu trebuie să-l căutăm. Iată exemplul altor țări, cele cu rezultate mai bune pe indicatori ca: mortalitatea și morbiditatea neonatală, alăptare, depresii materne, abandon – acestea NU despart copilul de mamă după naștere, în lipsa unei urgențe medicale. În cazurile minoritare în care apare o urgență cu nou-născutul sau cu mama, imediat ce starea acestora o permite, ei sunt reuniți. Sau, dacă nou-născutul este bine și mama mai are nevoie de îngrijiri, bebelușul este adus la tată.
Îi rog pe colegii neonatologi să spună care sunt practicile după naștere în spitalul în care lucrează. Și pe ce se bazează ele. Vă invit să deschidem o mică dezbatere în privința beneficiilor clampării tardive a cordonului ombilical (după 3 minute), a contactului piele-pe-piele imediat după naștere, a spălatului după minim 12 ore a copilului (cu excepția sângelui și a meconiului, care pot fi curățate local), a inițierii alăptării imediat după naștere, chiar și în cazul cezarienei, a rooming-in-ului complet. Nu poate fi rutina mai importantă și mai puternică decât sănătatea fizică, psihică și emoțională a pacienților.
Image may be NSFW.
Clik here to view.
Cred că nevoile la naștere sunt universal valabile. Și femeia care nu are școală, și cea care nu are un loc de muncă, și cea care este în risc de abandon maternal, și cea care a făcut fertilizare și își așteaptă copilul de 12 ani, și cea care conduce o companie, și cea care e medic, și cea care urcă pe munți și doarme în cort de o viață, toate avem aceleași nevoi. Și pot fi încadrate sub una foarte importantă: empatie. Am învățat să tratez cu respect orice femeie care naște. Ea e în travaliu, noi suntem acolo pentru siguranța ei și a copilului ei și pentru a o ajuta să ia cu ea cea mai frumoasă și cea mai împlinitoare experiență din viața ei. Și ăsta e cel mai normal și sănătos lucru pe care îl poate primi. Și trebuie să-l primească, indiferent unde, cum și cu cine naște.
Cred că așa cum femeile care își doresc cezariană au opțiunea asta oriunde, așa și cele care își doresc o naștere naturală, cu un plan de naștere, ar trebui să-și poată împlini dorința fără prea mult efort.
Cred că e datoria noastră să ajutăm femeile și familiile lor să aibă o experiență așa cum își doresc și cum au dreptul. Ține de noi crearea unui mediu simplu, propice pentru o naștere frumoasă și sigură, indiferent că are loc într-un spital de stat sau privat.
Intervențiile sunt la dispoziția noastră pentru a rezolva o complicație, nu pentru a o preveni. Haideți să le folosim atunci când este cazul și să învățăm să lucrăm în echipă. Moașele sunt o resursă esențială pentru supravegherea sarcinii și a nașterii fiziologice. O echipă care să includă moașe, medici obstetricieni și neonatologi care lucrează cu adevărat împreună, aduce beneficii noii familii, scăzând riscurile imediate precum și pe cele pe termen mediu și lung. Eu zic că se poate.
Cu sau fără legătură cu nașterea bio, vă las în compania unui clip, primul dintr-o serie de șase clipuri care își doresc să atragă atenția asupra informării corecte, atât a gravidei, cât și a noastră, cadrele medicale care asistă nașteri.